Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat

Povesti pentru copii

A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti;
De cand se scria musca pe parete,
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata un flacaiandru sarman de parinti. El argatea pe la unii si pe la altii ca sa-si castige hrana vietii, si fiindca avea darul de a fi curatel, toti flacaii din sat il pizmuiau. Ceilalti argati casunasera pe dansul si-l tot luau peste picior, iara el nu lua aminte la flecariile lor si-si cauta de treaba lui. Cand se adunau seara si barfeau verzi si uscate, el se facea ca nu intelege vorbele aruncate in pofida lui; se arata prostanac, pentru aceasta ei il porocleau zicandu-i cascaundul satului.

Cenusareasa

Povesti pentru copii

A fost odata un om bogat, care si-a luat ca nevasta de-a doua o femeie rea si ingamfata, cu doua fete ce-i semanau leit.
Barbatul avea la randul lui o fiica ca painea calda. Mama vitrega nu putea suferi harurile acestei tinere copile, ce le faceau pe fetele ei si mai nesuferite. Fata era pusa sa roboteasca cat era ziulica de mare. Spala vase, freca podelele din camerele doamnei si domnisoarelor, dormea in pod, pe un brat de paie, in timp ce surorile ei se lafaiau in camere dichisite, cu paturi moi si oglinzi in care se vedeau din cap pana in picioare. Sarmana fata era tare chinuita si nu indraznea sa se planga tatalui ei, care stia de frica nevestei.
Cand termina treaba, se cuibarea in cenusa, intr-un colt al vetrei, si din aceasta pricina o poreclisera "Cenusareasa".

Cizmulitele

Povesti pentru copii

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte.
De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis: "Doamna, dar sunt puse invers..." Intr-adevar, erau pe picior gresit...
Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand iar cizmulitele erau incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis: "Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!"

Fat-Frumos cu parul de aur

Povesti pentru copii

A fost odata ca niciodata, de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; ca nu suntem de cand cu basmele, ci suntem de cand cu minciunile; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si calcaiul tot ramanea gol si se urca in slava cerului si tot i se parea ca este usor;

De cand scria musca pe perete,
Mai mincinos care nu crede.

Maria si ursul

Povesti pentru copii

A fost o data o baba si un mosneag. Ei au avut o nepoata Maria. Sau adunat din nou prietenii in padure - sa stringa ciuperci si fructe. Au chemat-o si pe Maria.
- Bunicul, bunica, - a spus Maria, - Lasa-ma sa merg in padure cu prietenii mei!
Bunicii iau spus:
- Du-te cu prietenele, dar sa nu te pierzi.
Fata a intrat in padure, a inceput sa culeaga ciuperci si fructe de padure. Aici Maria - copac dupa copac, nu a observat cum s-a dus departe de prieteni. Ea a inceput, a chema prietenii , dar ei nu au auzit.A mers Maria pina sa ratacit in padure. Ea a intrat in mijlocul padurii unde a vazut o casuta veche. Maria batut la usa - nici un raspuns. A impins usa si ea s-a deschis. Maria a intrat in casuta si s-a asezat la fereastra pe un scaun , si inceput sa ghiceasca: "Cine traieste aici? De ce nu e nimeni? .."
In casuta traia un urs mare. El nu era acasa , era in padure. El sa intors seara, vazind-o pe Maria s-a bucurat .

Piele de magar

Povesti pentru copii

A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti.
De cand se scria musca pe parete,
Mai mincinos cine nu crede.

A fost odata un imparat si o imparateasa. In casatoria lor ei au trait ca fratii, si numai o fata au fost facut. Ca si muma-sa, aceasta fata, din nastere, era cu o stea in frunte. Murind imparateasa, a lasat cu sufletul la ceasul mortii ei si cu juramant ca imparatul, sotul ei, sa nu vaduveasca, ci sa ia de sotie pe aceea la care se va potrivi condurul ei. imparatul o iubea, nevoie mare. Si nici in ruptul capului nu voia sa se insoare de a doua oara. Un an intreg, intregulet o planse dupa inmormantarea ei.

Ploaia de stele

Povesti pentru copii

Era odata o fetita careia ii murisera mama si tata si ea ramasese asa de saraca, incit nu mai avea nici o camaruta unde sa locuiasca, nici un pat unde sa doarma, in sfirsit, nimic altceva decit hainele de pe ea si bucatica de piine pe care unii trecatori milosi i-o dadeau din cind in cind.
Ea era insa o fetita buna si credincioasa.
Si, cum era parasita de toata lumea, pleca, cu Dumnezeu in gind, pe cimp, la voia intimplarii. La un moment dat se intilni cu un om sarac care-i spuse:

Povestea Privighetorii

Povesti pentru copii

Acum mult timp, in China traia un imparat al carui palat era cel mai frumos din lume, fiind construit in intregime din portelan delicat. In jurul palatului erau splendide gradini imense, pline cu plante si flori rare. In spatele acestor gradini, o padure mare de pini strajuia drumul pana la mare. In aceasta padure de pini traia o micuta privighetoare.
Privighetoarea canta atat de frumos incat, oricine o auzea cantand nu mai putea sa uite vrodata cantecul ei.
Pescarii sarmani care-si aruncau plasele in mare toata ziua, se opreau din munca lor cand auzeau privighetoarea cantand. "Ce frumos canta!" ziceau ei, uitand de problemele lor si ascultand muzica dulce.
Calatori multi veneau din tari indepartate sa vada regatul imparatului, ei admirau delicatul palat de portelan si gradinile minunate, dar cand auzeau cantecul privighetorii, toti spuneau: "Acesta e cel mai frumos din toate frumusetile de aici!"

Povestea unui om lenes

Povesti pentru copii

Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o mesteca. Si satul vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotari sa-l spanzure pentru a nu mai da pilda de lenevie si altora. Si asa se aleg vreo doi oameni din sat si se duc la casa lenesului, il umfla pe sus, il pun intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, si hai cu dansul la locul de spanzuratoare. Asa era pe vremea aceea. Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in carul cel de boi un om care semana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:
- Oameni buni! Se vede ca omul cel din car e bolnav, sarmanul, si-l duceti la vro doftoroaie undeva, sa se caute?

Punguta cu doi bani

Povesti pentru copii

Era odat-o baba si un mosneag. Baba avea o gaina si mosneagul un cucos. Gaina babei se oua de cate doua ori pe zi, si baba minca o multime de oua, iar mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul intr-o zi pierdu rabdarea si zise:
- Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene. Ia da-mi si mie niste oua, ca sa-mi prind pofta macar.
- Da cum nu, zise baba, care era foarte zgarcita. Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau sa faca oua, si-i minca; ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua.
Mosneagul pofticios si hapsan se ia dupa gura babei, si de ciuda prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna, zicand:
- Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea, ca sa nu mai strici mancarea degeaba.
Cucosul, cum scapa din miinile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetec. Si cum mergea el pe un drum, numai iaca gaseste o punguta cu doi bani. Si cum o gaseste, o si ia in clont si se intoarna cu dansa inapoi spre casa mosneagului. Pe drum, intalneste o trasura c-un boier si cu niste cucoane. Boierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede in clontu-i o punguta si zice vezeteului: